Liderul nord-coreean Kim Jong Un a fost „foarte onest” și sincer când s-a oferit, în discuțiile anterioare, să renunțe la arma nucleară în schimbul garanțiilor de supraviețuire pentru regimul său, a afirmat fostul președinte sud-coreean Moon Jae-in în memoriile sale, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a fost „foarte onest” și sincer când s-a oferit, în discuțiile anterioare, să renunțe la arma nucleară în schimbul garanțiilor de supraviețuire pentru regimul său, a afirmat fostul președinte sud-coreean Moon Jae-in în memoriile sale, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Mandatul lui Moon Jae-in în fruntea Coreii de Sud, din 2017 până în 2022, a fost marcat de o apropiere între cele două Corei și de două summit-uri istorice între Kim Jong Un și președintele american de la acea vreme, Donald Trump.
În autobiografia sa intitulată „De la periferie la centru”, publicată vineri în Coreea de Sud, fostul șef al statului oferă numeroase detalii despre discuțiile sale cu Kim Jong Un din acea perioadă, precum și despre negocierile care au vizat obținerea unei denuclearizări a Coreii de Nord în schimbul ridicării sancțiunilor care afectează această țară.
„Kim a spus că va renunța la armele nucleare dacă ar exista o garanție a supraviețuirii regimului”, a scris Moon, adăugând că liderul nord-coreean i s-a părut „foarte onest”.
Potrivit acestuia, raționamentul lui Kim a fost următorul: „Am o fiică și nu vreau ca generația ei să trăiască cu arme nucleare (...) De ce am continua să trăim în dificultate, sub sancțiuni, cu arme nucleare, dacă securitatea noastră poate fi garantată?”.
Kim era, totuși, „pe deplin conștient de neîncrederea comunității internaționale și de faptul că Statele Unite erau convinse că Nordul minte”, a adăugat fostul președinte sud-coreean.
Moon a afirmat că liderul nord-coreean l-a întrebat în mod special cum „să facă ca Washingtonul să creadă în sinceritatea noastră”.
Această situație s-a schimbat după eșecul celui de-al doilea summit Trump-Kim de la Hanoi, în 2019. După aceea, Coreea de Nord a declarat "ireversibil" statutul său de putere nucleară, a calificat Coreea de Sud drept „principalul său inamic”, cu care orice reunificare este imposibilă, și și-a intensificat testele cu rachete și amenințările de război.
Phenianul s-a apropiat și de Moscova, probabil pentru a furniza arme forțelor ruse pentru războiul lor din Ucraina în schimbul tehnologiei spațiale rusești, încălcând sancțiunile impuse de Națiunile Unite.
În pofida schimbării cursului evenimentelor, Moon a scris în memoriile sale că încă credea că Kim era sincer în planurile sale de denuclearizare, însă că acest lucru depindea în mare măsură de compensațiile pe care le-ar fi oferit Statele Unite.
Kim și Trump nu au reușit să ajungă la un acord pentru că Washingtonul a cerut o denuclearizare completă înainte de a lua în considerare o reducere a sancțiunilor, a mai spus Moon.
„Privind în urmă, regret că (Coreea de Sud) nu a jucat un rol de mediator mai eficient, ascultând cererile Nordului și transmițându-le Washingtonului dacă le-am fi considerat rezonabile”, a mărturisit fostul președinte sud-coreean.
Sursa: Newsinn
