Furie în Israel, după emiterea mandatului de arestare contra premierului Netanyahu: "O rușine istorică ce va rămâne întipărită în memorie"

Decizia Curții Penale Internaționale (CPI) de emitere a unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu și ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război și împotriva umanității comise în Fâșia Gaza, a stârnit valuri de furie în Israel. Ministrul israelian de externe, Israel Katz, a calificat-o drept o "decizie scandaloasă, o ”rușine istorică ce va rămâne întipărită în memorie".

Să ceri mandate împotriva "prim-ministrului și ministrului apărării al Statului Israel, alături de abominabilii monștri naziști ai Hamas (...), asasini și violatori din Hamas" care "comit crime împotriva umanității contra fraților și surorilor noastre", aceasta este un "atac frontal" și "o rușine istorică ce va rămâne întipărită în memorie", a susținut ministrul Israel Katz într-un comunicat.

Israelul "va lupta împotriva acestei decizii care urmărește înainte de toate să lege mâinile statului Israel și să-i refuze dreptul la apărare", adaugă ministrul de externe israelian. "Nicio forță din lume nu ne va împiedica să recuperăm toate persoanele" răpite de Hamas și nici "să doborâm regimul de teroare al Hamas", promite el.
Războiul a fost declanșat de un atac sângeros al mișcării islamiste palestiniene ai cărei combatanți s-au infiltrat pe 7 octombrie 2023 în sudul Israelului dinspre Fâșia Gaza, atac soldat cu peste 1.170 de morți, majoritatea civili. Din cele 252 de persoane luate atunci ostatice de Hamas, 124 sunt încă deținute în Fâșia Gaza, dar 37 au murit între timp, conform armatei israeliene.

Israelul a jurat după acel atac să distrugă mișcarea Hamas și a pornit o operațiune militară în care până în prezent peste 35.450 de palestinieni, majoritatea civili, au fost uciși în enclava palestiniană devastată de bombardamentele și de ofensiva la sol a armatei israeliene, potrivit datelor actualizate luni de Ministerul Sănătății condus de Hamas.

Procurorul Karim Khan de la Curtea Penală Internațională (CPI) a declarat luni că a cerut emiterea unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu și a ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, pentru crime de război și împotriva umanității, precum "înfometarea deliberată a civililor" ca "metodă de război", "omucidere intenționată" și "exterminare și/sau asasinat".

Joe Biden critică mandatul de arestare împotriva lui Netanyahu: ”Este scandalos”

Acuzațiile formulate de același procuror de asemenea contra liderilor Hamas, respectiv șeful grupării, Yahya Sinwar, comandantul Brigăzilor al-Qassam, aripa militară a Hamas, Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, și șeful biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, includ "exterminare", "viol și alte forme de violență sexuală" și "luarea de ostatici ca crimă de război".

Dacă în cele din urmă judecătorii CPI decid emiterea mandatelor de arestare contra lui Netanyahu și a celorlalți responsabili vizați de cererea procurorului, aceasta înseamnă că, teoretic, oricare din cele 124 de state membre ale CPI va fi obligat să-i aresteze în cazul prezenței pe teritoriul lor.

Deși un astfel de mandat ar putea complica unele deplasări ale lui Netanyahu, CPI nu dispune de nicio forță care să poată impune pe teren aplicarea deciziilor sale, ce se sprijină doar pe voința de colaborare a statelor membre.

Tribunalul internațional cu sediul la Haga investighează încă din 2014 denunțurile privind presupuse crime de război comise de trupele israeliene și de milițiile palestiniene. Dar Israelul nu recunoaște autoritatea acestei instanțe internaționale pentru investigații în teritoriile palestiniene ocupate, iar congresmeni americani au amenințat CPI cu represalii dacă emite mandate de arestare împotriva unor politicieni israelieni.

Această instanță investighează cazurile de încălcare a dreptului umanitar internațional. Într-un astfel de caz, președintele rus Vladimir Putin este vizat de un mandat internațional de arestare emis în martie anul trecut de CPI după ce mii de copii din teritoriile ucrainene ocupate de armata rusă au fost duși în Rusia, fără a fi strămutați de război.

Sursa: Newsinn